Salvez delta?

De la bun început, precizez că nu am nici o treabă cu publicitatea şi nici nu vreau să am. Ba mai mult, consider publicitatea ca fiind o îndeletnicire destinată sexului frumos. Şi asta, fără intenţii misogine. Cine dă să mă contrazică cu aia rămâne.

Cu televizorul, iar nu am treabă. E drept că am băgat ceva bani într-unul. Dar nu am băgat ca să văd buzele sexoase ale Oanei Zăvoranu ciripind despre viaţă şi sens. Nici spre a-l vedea pe nea Mircea Badea încordându-şi bicepşii. Atunci la ce folosesc televizorul vă veţi întreba, nu? Păi, ar fi cam aşa, filmele se pot viziona foarte frumos de pe un dvd-player dotat cu o intrare usb. Ar mai fi meciuri, cum a fost de exemplu marele meci făcut ieri de câtre Federer în faţa obositului Nadal, meci pe care l-am urmărit în timp ce încercam să fac şi pe bucătarul. Apoi, din când în când, obosit fiind spre seară sau în serile de duminică, mă pun spre a viziona ce mai difuzează domnii de la National Geographic. Şi aici, din 15 în 15 minute, vine intersecţia mea cu publicitatea.

Şi vă spun, publicitatea în România mi se pare foarte proastă. Trecând peste reclamele din timpul meciurilor de fotbal, spoturi publicitare de scurtă durată, care fac reclamă la te miri ce. Cum ar fi, la adezivi construcţii, de parcă ne-am apuca noi românii să construim un nou stadion de fotbal. Aş putea discuta la nesfârşit despre proastele idei care sunt promovate în publicitatea românească, însă sunt convins că v-aş plictisi pe voi, nu înainte însă, de a mă plictisi pe mine.

Totuşi o anumită reclamă mă frământă. Acum două săptămâni începuse să se difuzeze şi săptămâna trecută încă se mai difuza în prostie la NatGeo(probabil se gândeau producătorii că acest canal o fi terenul de joacă al ecologiştilor). Vă invit, deci să vizionaţi acest spot publicitar:

Reclama e amuzantă, fapt care îl puteţi afla şi din opiniile celor care au comentat clipul pe youtube. Dar cât e de eficientă?! Hai să o luăm pe scurt, românul nu e informat de legislaţie. Ba mai mult, marea majoritate a românului care a primit acasă diverse scrisori de la diverse companii, cu inscripţii conţinând suma în numerar a banilor pe care el ca şi angajat i-a primit de la ei, nu a primit şi informaţii cum că trebuie să facă un drum până la finanţe ca să îşi depună declaraţia de venit pe anul recent. Şi asta până pe 15 mai 2009, dată care constituia limita la care delcaraţia putea fi depusă, limită stabilită prin lege.

Şi dacă aceasta lipsă de informare ne miră, atunci de ce ne-ar mai mira faptul că românul nu avea de unde să ştie că 2% din impozitul pe venitul său, virat de el câtre stat se poate direcţiona cam pe unde doresc muşchii lui, trebuindu-se însă a se ţine seama ca locaţiile respective să se încadreze în anumite categorii(le puteţi găsi aici).

Totuşi o a doua reclamă încearcă să ne informeze că e vorba de 2% din venitul nostru. Bani pe care îi putem da ca alţii să facă, atenţie, SEX SĂLBATIC cu ei(banii noştri):

Sunt curios cine a cotizat? Repet, nu spun că reclamele nu sunt amuzante, însă cât sunt de eficiente? Ce om care lucrează, ce om sănătos la cap având peste 23-24 de ani ar da banii respectivi după vizionarea spoturilor publicitare? Asta vorbind despre acei puţini care erau informaţi că pot direcţiona acei bani? Ori ei cred că lumea după ce vede spotul la televizor o să fugă să intre pe net, pe site-ul lor? După părerea mea, în loc să facă caricaturile acelea de reclame, mai bine informau publicul cam în genul următor:

Fie un clip în flash(ca să nu îi coste mult, că doar sunt ecologişti săraci), pe fundal să fie imagini cu delta. În prima parte a clipului să scrie mare “Delta Dunării” şi se difuzeze câteva imagini convingătoare cu delta aflată în paragină. Apoi după un retoric “ÎŢI PLACE CEEA CE VEZI?!” să urmeze imagini cu Delta Dunării în plină frumseţe pe care să fie scrise texte de informare care să zică cam aşa: “Acum poţi să alegi! Vino până pe 15 la completarea delcaraţiilor de venit obligatorii. Poţi direcţiona 2% din impozitul tău pe venit destinat statului, pentru a fi folosit pentru salvarea Deltei ”. Şi textul se mai poate cizela, că doar de aceea e publicitatea muncă pentru femei.

Vă rog experţilor de pe salvaţidelta.ro, când îmi treceţi pragul, binevoiţi a-mi răspunde: câţi oameni şi-au direcţionat acel 2% spre organizaţia voastră? Desigur, dacă nu o să ziceţi că-i confindeţial. Că doară aşa-i la noi în România, totul confindeţial!