Şi uefa.com mai greseşte!
iunie 20, 2008
Nici ei nu sunt perfecţi! Nu numai site-urile noastre de sport penale de pe care azi am aflat că Mutu s-a tranferat la Barcelona şi Goian la Manchester United! 
Mai lipseşte doar ca Nicoliţă să semneze cu Schalke 04 şi tacâmul ar fi complet! 
Şi când ne gândim că în aceste momente Pula e în agonie! 
Olanda vs. România 2-0
iunie 17, 2008
Şi am ratat calificarea. Vorba lui Boloni, ca deobicei, noi românii ne-am mulţumit cu puţin şi am fost laşi. Ştie maghiarul ce ştie, că doar a trăit printre noi.
Poza asta este foarte sugestivă. Olandezii au vrut să ne calificăm împreună. Nu s-au întrebuinţat de fel. În prima rpriză au ratat enorm şi ne-au invitat la joc. Însă noi nu am putut. Am intrat pe gazon cu temele nefăcute. Parafrazând, aş putea spune că situaţia seamănă întrucâtva cu, să zicem, un examen de matematică la ISE Cluj, unde profesoara chiar ar vrea să treacă toate fetele habarniste care se reprofilează pe economie, după ce au absolvit cu brio un profil de filologie. Ea le-ar trece, dar pentru acest lucru trebuie să scrie şi ele ceva. Nu le poate da 5 pe o foaie goală. Exact aşa şi cu Van Basten în meciul contra României. El chiar a vrut să sărbătorim calificarea împrună… dar pentru asta nu putea să poruncească echipei să îşi dea autogoluri pentru că noi nu ştim şi nu vrem să atacăm. Repet, imaginea este foarte sugestivă… “eu am făcut tot posibilul, Victor, însă trebuia şi tu să îţi pui echipa să atace!/asta e, baftă mare în sferturi cu Suedezii!”.
Am ratat calificarea. Doare. Nu faptul că am ratat-o, ci modul în care am făcut-o. Nu e de plâns… ci e de râs. Ne-am făcut de râs din nou… pentru a câta oara, oare? În loc să progresăm şi să jucăm curajos, precum ne-au învăţat italienii în ultima partidă disputată de naţionala noastră, noi ne-am retras în apărare şi am abuzat de angajări în adâncime spre cei doi pseudo-atacnţi, care mai mult făceau faza de apărare, Mutu şi Marius Niculaie. Şi Italia a deschis scorul în meciul cu Franţa… Pirlo nu a ratat un penalty acordat italienilor tot atât de uşor, precum nouă, în meciul contra lor. Tot de pe urma acelei faze au beneficat şi de avantaj numeric italienii, după eliminarea nejustificată a lui Abidal. Era clar că se vor impune.
Totuşi nu am ieşit la joc şi i-am invitat pe copiii olandezi să ne atace. Şi aceştia au făcut-o. Au înscris prin Huntelaar în reprza a doua, după ce s-au jucat efectiv cu ocaziile prin Robben şi Van Persie. Mă aşteptam ca măcar acum să ne aruncăm în atac, precum turcii în grupa A. Deh… am plecat capul şi am făcut ciocul mic. Am mai cules o lalea, de această dată, venită din partea lui Van Persie.Evident, am început să piţigăim doar după meci la talk-show-uri şi euro-showuri… prin cei care trebuiau să piţigăie pe bancă sau pe teren, vezi Piţurcă, Contra, Raţ. Aşa a fost şi în istorie. Mai mereu turcii au luptat… noi ne-am plecat. Poate de aceea e atât de frumos fotbalul naţional, pentru că respectă mentalitatea naţiunilor.
Deşi sper să se înece olandezii cu italienii, dacă aceştia vor trece de Spania, nu cred să se întâmple una ca asta. Olanda a arătat fotbal până acum. La fel şi Italia. România nu. Franţa nu. Concluzia, cine a jucat fotbal a mers mai departe. De aceea fotbalul e un sport drept.
Îmi pare rău, nu pentru căpşunarii din tribune(aşa zişi suporteri model)… pentru că da, majoritatea pigmentaţilor şi coloraţilor de pe acolo erau căpşunari, ci îmi pare rău pentru prieteni de ai mei, care în calificări au investit timp şi bani, umblând după România în deplasări şi acasă. Au fost în Olanda. Au fost în Bulgaria. Şi pentru cine? Merita aşaceva, Codrea, care se declara onorat să fie driblat de Zidane… Codrea care a arătat ceva doar în meciul cu Italia în speranţa că va prinde un contract mai bun decât cel de la Siena? Merita Nicoliţă una ca asta, Nicoliţă, care nu ştie decât să alerge, iar când îi explici acest fapt, mai are şi tupeul ordinar de a se supăra? Merita… dar mai bine mă opresc aici. Mentalitatea suporterilor care stau jos fluturând eşarfe cu românia la intervale regulate de timp şi strigând câte un “Ro-mânia” şi “pe ei, pe mama lor” din când în când i-a caracterizat şi pe jucătorii noştri.
Merita România! Asta este cert! Naţiona mea merită oricând să aibă parte de suporteri, care să se dedice trup şi suflet echipei. Naţionala mea merită un antrenor care să pună piciorul în prag şi să ştie ce are de făcut atât în vreme de pace, cât şi în vreme de criză. Piţurcă e doar jumătate din acel antrenor. Azi a dovedit-o. Naţionala mea merită jucători tineri, precum Keşeru, Torje, Bicfalvi, Sepsi, Deac, Stancu, Tătărăuşanu, care să fie promovaţi alături de tinerii existenţi deja, Marica, Zicu, Ştefan Radu, pe lângă nucleul, deja bătrân, Mutu, Chivu, Lobonţ, Dică, Goian, Rădoi, Tamaş, Raţ.
Din păcate la acest Euro nu am scris istoria(precum turcii)… ci doar o parte din ea. 11 cetăţeni români de etnie ţigănească au fost singurii suporteri arestaţi la această ediţie a europenelor pentru furt. Cam cu atît am rămas noi de pe urma competiţiei. Pentru că cele două egaluri sunt tot atât de bune ca şi urna a treia, pe care oricum o vom ocupa dacă ne vom califica pentru ediţia din 2012.
Olanda vs. România
iunie 17, 2008
Două lucruri simpe:
-azi jucăm în alb;
-azi batem Olanda;
Eu nu îmi aminteam, dar şi-a amintit un prieten după meciul cu Italia, că cei de la “Gazeta Sporturilor” au intuit corect deznodământul, a cel puţin primelor două partide disputate de naţionala noastră la această ediţie de europene, şi nu oricum, ci încă la scor corect şi cu nimerirea exactă a marcatorului.
Astăzi s-a trezit şi “Gazeta Sporturilor” din somn şi au publicat colajul de atunci(din decembrie 2007), colaj care îl postez şi eu cu ocazia acestui post! Fie să se întâmple întocmai cum scrie acolo. Până acum s-a adeverit, dar hopul cel mare urmează seara aceasta în direct la tvr cu începere de la 21:45.
Hai România!
Italia vs. România
iunie 13, 2008
Astăzi, de la ora 19, după cum, probabil bine ştiţi, întâlnim Italia în primul meci al celei de a doua runde a grupei C.
Dacă pentru meciul cu francezii eram optimist, şi am mizat chiar pe victoria României, cu toate că am anticipat meci egal, de data aceasta, după intuiţia mea, lucrurile stau cu totul altfel. Vom întâlni campioana lumii, într-un meci în care aceasta are nevoie de victorie ca de aer. „Tactica” noastră, după cum Piţurcă deja ne-a obiştnuit la acest Euro, va fi una ultra defensivă… adică vom sta cu fundul în poartă, invitându-i pe italieni să atace, iar dacă vom avea ocazia, vom încerca să ne punem în valoare cei doi jucători de atac, adică pe Mutu şi pe Daniel Niculaie, jucători pierduţi undeva în zona centrală a terenului de joc, în timp ce restul echipei noastre se va apara undeva la 16 metri de poartă.
Ori, cu un asemenea stil de joc, avem şanse foarte mici de câştig(şi chiar de egal) în faţa unei echipe valoroase şi montate, cum este Italia de astăzi. Istoricul nu mă contrazice, Italia câştigând mai clar decât o arată scorul ultimelor noastre întâlniri(nu am mai bătut Italia de două decenii). Părerea mea este că vom pierde, cel mai probabil cu 1-0 sau cu 2-0.
Hai România astăzi! Deşi cel mai bine ar fi să izbutim să câştigăm meciul de peset 4 zile cu olandezii , asta cu premisa ca Olanda să bata Franţa de la 21:45, iarăşi un lucru improbabil, după cum au mers lucrurile până acum la acest Euro(în sensul în care nicio echipă nu a făcut de două ori un meci prost).
România vs. Franţa
iunie 9, 2008
Înainte de toate, o scurtă statistică referitoare la cele două adversare a primului meci din aceasta seară:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ultimele 3 meciuri oficiale:
|
|
||||||
|
|
||||||
|
Jun 10, 1996 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Oct 11, 1995 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Oct 8, 1994 |
|
|||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ultimele 10 meciuri ale reprezentativei noastre:
Summary | Home | Away | Fixtures
|
|
||||||
|
|
||||||
|
Jun 17, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Jun 13, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Jun 9, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
May 31, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Mar 26, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Feb 6, 2008 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Nov 21, 2007 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Nov 17, 2007 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Oct 17, 2007 |
|
|||||
|
|
||||||
|
Oct 13, 2007 |
|
|||||
[Sursa]
Casele de pariuri dădeau ieri ca mare favorită echipa Franţei, românii noştri având o cotă care nu cobora sub 4.5(format zecimal). Aşa era şi acum o lună, ceea ce denotă faptul că nu s-a pariat masiv pe victoria francezilor în meciul respectiv. Abia astăzi a crescut cota României la 5, ceea ce înseamnă că lumea a început să parieze pe victoria francezilor. Personal, am un bilet de acum o lună în care am mizat că România va fi cea care va produce prima surpriză la acest Euro.
Până acum predicţiile mi-au ieşit, însă acum e hopul cel mare. Va sfârşi România asemeni: Turciei sau Poloniei? Sau va reuşi să producă prima surpiză la acest Euro, învingând reprezentativa cocoşilor galici? Cred mai degrabă într-un egal, decât într-o victorie a României, însă orice se poate întâmpla.
România este o echipă aflată într-o formă bună. Echipa de asemena este şi odihnită. Relaţiile de joc sunt în rpincipiu bune, în sensul în care jucătorii se cunosc(au mai jucat împreună), însă aici Franţa ne e net superioară. Putem produce o surpriză, însă pentru acest lucru, este necesar să fim periculoşi şi incisivi în atac, lucru cam greu, apărarea Franţei fiind în acest moment, probabil cea mai bună apărare din lume. În atac francezii, însă, fie sunt bătrâni(ca de altfel toată echipa lor) şi cu nume, dar ieşiţi din mână, fie tineri, dar lipsiţi de experienţă.
România poate câştiga meciul… sunt convins, dar la fel de uşor poate să îl şi piardă. Personal, însă am mare încrdere în Piţurcă, care în opinia mea, este de departe cel mai bun antrenor pe care l-am avut până acum la naţionala româniei de fotbal.
Loturile cu care cele două echipe vor aborda meciul:
România[4-3-2-1]: Bogdan Lobont, Cosmin Contra, Gabriel Tamaş, Dorin Goian, Razvan Raţ, Paul Constantin Codrea, Mirel Matei Rădoi, Cristian Chivu, Florentin Petre, Adrian Mutu, Gheorghe Daniel Niculae.
Franţa[ 4-2-2-2 ]: Grégory Coupet, Willy Sagnol, Lilian Thuram, William Gallas, Eric Abidal, Paul Jérémy Toulalan, Claude Makelele, Franck Ribery, Florent Malouda, Thierry Henry, Karim Benzema
Hai România!
Mogwai – Friend of the Night
iunie 8, 2008
Când iubeşti, viaţa parcă pluteşte în aer şi fiecare acţiune pe care o simţi şi o trăieşti se leagă de cea de dinaintea ei sau de cea care va urma. Când totul se termină şi fugi disperat în încercarea de a te salva, a scăpa cu faţa curată(cu cele mai mici daune posibile), totul pare de asemena a se lega, ca un lanţ nesfârşit, însă de această dată, obositor şi interminabil.
Şi nu a mai rămas decât tăcerea
iunie 7, 2008
câteodată…
se pare că
nici timpul nu mai are sens…
pare-mi-se,
viaţa curge înapoi.
lucruri
ce odinioară
îmi păreau vechi,
acum,
îmi par noi.
în singuratica mea
încăpere,
ceasul ticăie,
parcă pe loc…
se aude mereu acelaşi sunet
sacadat
şi anost.
ploaia îşi varsă lacrimile
încet
şi rece
peste mine…
probabil şi peste tine
şi tot puţinul,
care se regăseşte
lângă noi.
vântul bate
trist
şi dureros,
ridcând uşor frunze veştede,
din covorul strâns pe jos,
de-a lungul lungilor
ani de zădărnicie,
ce i-am petrecut
pe lumea aceasta pustie.
încet noaptea se lasă…
o noapte haină…
ceasul ticăie,
ploaia cade,
vântul bate…
opaiţul meu,
unica mea sursă de lumină
se va stinge…
nu mai e mult
şi întunericul mă va cuprinde,
un întuneric
purtat de vânt…
aud un glas îndepărtat,
le dictează
gândurilor mele,
să te las.
captivat de vocea caldă,
care mă cheamă,
nu am observat…
cum, pe masă,
suflat de vânt,
opaiţul s-a stins,
iar eu am dispărut,
undeva, departe…
undeva, în necunoscut.
Rosie Thomas – Pretty Dress
iunie 6, 2008
O iubesc de mult timp pe Rosie Thomas. O mai înşel din când în când, dar nu atât de grav, încât să nu mă ierte. În fine, o ascult de mult… iar Pretty Dress este departe de cel mai bun cântec al ei, dar unul din puţinele pe care le-am găsit pe youtube. Totuşi, clipul, zic eu, e perfect realizat, deci toate laudele mele, pentru singura stand-up comediantă pe care o cunosc!
Un sfârşit e un început
iunie 5, 2008
poate că am obosit,
tot alergând după tine.
poate că am greşit,
încercând
să te transform
din vis
în realitate.
mă întreb dacă
se va termina
vreodată
iubirea aceasta prefăcută,
ce îmi răpeşte timpul din viaţă?
…
nu te iubesc.
am obosit.
dintr-un vis,
te-am transformat
în realitate…
am greşit…
…
iar lumea asta efemeră,
trece-n neştire…
clipe ciudate,
umbre întunecate,
alergând în viteză
pe lângă mine…
parcă aş fi într-un vis
din care nu pot
să mă mai trezesc.
încerc mereu să evadez…
dar mă prăbuşesc…
din ce în mai adânc,
câtre abis.
Nea Năstase şi Eurovision-ul
iunie 4, 2008
Cugetând îndelung, domnul Năstase şi-a dat frâu liber la mânuţe şi a scris şi publicat următorul articol:
„Doar dupa emisiunea de asta seara de la Realitatea Tv, am inteles rezultatul nostru de la Eurovision. Desi melodia a fost apreciata de catre profesionisti, Romania s-a clasat pe locul 20, voturile din tarile europene, mai bine zis lipsa de voturi, dovedind starea de izolare, de ruda saraca in care a adus Romania Traian Basescu.
Puteti sa-mi dati exemple de multe vizite de stat sau oficiale ale sefilor de stat straini in Romania sau invitatii pentru Basescu in strainatate, la invitatia unor sefi de stat in ultimii ani?
Basescu a reusit sa izoleze Romania mai rau decat pe vremea lui Ceausescu.”
Din moment ce această analiză vine de la un expert în „relaţii internaţionale”, ar fi cazul să analizăm afirmaţiile domnului Năstase… doar ele dau tonul în politca mondială, nu?
Mai întâi, fostul premier porneşte de la premisa care afirmă că „melodia a fost apreciată de câtre profesionişti”. Părerea mea e că acei profesionişti s-au referit probabil la voci, nu la piesă. Cei care au apreciat piesa „Pe o margine de lume”, ca fiind cea mai bună, au fost compozitorii şi textierii a căror piese se întreceau în concurs. Ori, ei au apreciat-o din punctul de vedere a calităţii textului. În practică piesa s-a dovedit a fi jalnică. Şi era normal să se întâmple astfel, când te prezinţi acolo cu un „Vivo per lei” reloaded în anul 2008. Eu unul, nu aş fi votat nici în silă piesa respectivă. Păcat însă, de vocile celor doi interpreţi.
Dar să trecem peste aceste constatări şi să revenim la premisa domnului Năstase. România avea piesa câştigătoare după aprecierile profesioniştilor. Dar nu a câştigat pentru că Traian Băsescu a izolat ţara din punct de vedere diplomatic. Interesant?! Din ce a scris domnul Năstase rezultă că pe locurile fruntaşe trebuie să se fi clasat ţări foarte active din punct de vedere diplomatic. Să vedem deci? Pe primul loc s-a clasat Rusia, o Rusie care tot ameninţă occidentul cu întreruperea furnizării de resurse naturale. Pe doi a ieşit Ucraina. O Ucraină, de asemenea foarte „cunoscută prin diplomaţie”. O Ucraină care a făcut ca preţul metrului cub de gaz din România să fie cel mai scump din Europa. Pe trei au venit Grecii. Mari turişti şi „excelenţi diplomaţi”(mai ales în relaţiile cu americanii). S-au mai clasat în apropiere de podium Armenia, Norvegia şi Azerbaijan. Acest lucru desigur s-a întâmplat de pe urma relaţiilor dimplomatice de care benificază aceste ţări. Mai ales Armenia şi Azerbaijan, „cunoscute” îndeosebi pentru preşedinţii foarte abili în popularizarea imaginii în străinătate, ţărilor pe care le reprezintă.
Cu toată inactivitatea de care a dat dovadă preşedintele Traian Băsescu, la segementul investiţii străine stăm bine, dacă e să luăm în calcul condiţiile de recesiune din exterior. În 2007, 3 companii multinaţionale de renume şi-au deschis unităţi de producţie în ţara noastră, nivelul investiţiilor străine scăzând în acelaşi an, cu doar aproximativ 23%. Nivelul de trai, însă a crescut. Acest lucru este ceea ce ne interesează pe noi, cetăţenii României, nu vorbe aruncate în vânt despre cum suntem priviţi noi la nivel diplomatic.
Cât despre preşedinţi străini care au venit în România, Adrian Cioroianu, a adus summitul N.A.T.O. la Bucureşti. Şi cu ce am devenit mai buni prin acest lucru? Trăiesc eu mai bine pentru că am primit vizita a multor şefi de stat? Nu, eu trăiesc mai bine de pe urma creşterii nivelului de trai. Iar pe timpul mandatului lui Băsescu nivelul de trai chiar a crescut. Poate nu e vina lui, dar noi, electoratul, vom ţine minte perioada Băsescu ca perioadă a integrării României în UE, ca pe o perioadă în care marile companii au pătruns pe piaţa din România, ca perioadă în care noi românii nu a mai trebuit să mergem în vest pentru a ne cumpăra nişte produse uzuale, precum un notebook sau un telefon.
Îmi doresc o Transilvanie independentă…
iunie 2, 2008
… dacă prin acest fapt, odată împlinit, aş ştii că am scăpat de indivizii de teapa domnului Mihnea Georgescu. Din păcate acest lucru nu s-ar întâmpla, aşa că prefer să rămânem aşa cum suntem, cel puţin deocamdată.
Îl urmăresc de multă vreme pe acest domn Georgescu, adulator al foştilor scripeţi PSD, Adrian Năstase şi Ion Iliescu(i-am scris în ordinea importanţei actuale… pentru că dintre ei, doar unul mai poate face rău, că bine nu poate face niciunul). Îl urmăresc de multă vreme, îl urmăresc scârbit, pentru a afla cum NU TREBUIE SĂ FII!
Parvenitul clasic, cu o afacere moştenită… domnul Georgescu îşi foloseşte „intelectul” pentru a o propulsa spre un nou nivel. Un lingău până în pânzele albe, domnul Georgescu, are momente de normalitate în viaţa lui doar noaptea, înainte să adoarmă(şi asta e doar probabil).
Înainte de începe cu dezbaterea afirmaţiilor lui, vreau să vă fac cunoscut dragi cititori faptul că îl antipatizez profund pe Băsescu şi că nu l-am votat şi nu am să îl votez niciodată. Orientarea mea politică este în momentul de faţă una spre socialism… însă spre un socialism mult îndepărtat de pseudo-socialismul românesc. Aceste fiind scrise, vă invit să ne delectăm împreună cu tâmpeniile scrise de câte bufonul caragialian, pe numele său adevărat, Mihnea Georgescu!
„Pe mine mă ştiţi că sunt un avocat al toleranţei pe bloguri, ca şi Maestrul meu Ion Iliescu, când a fost vorba de fraţii mei evrei, le-am luat apărarea cu străşnicie… dar nu pot accepta să fiu călcat în picioare în oraşul meu, unde m-a aşezat Bunul Dumnezeu să fac avere şi să iau puterea! Cine sunt Orban şi Blaga şi de unde au ieşit?! Să se care în Ardealul lor şi să ne lase în pace să ne rezolvăm problemele în stil dâmboviţean, sudist, cum ştim noi! Nu mai e destul de furat în Ardeal?!”
…
„Şi pentru “grecii” mei din Bucureşti şi neuitata Constanţă, o melodie superbă: Nana Mouskouri, Plaisir d’Amour… Ia ascultaţi câtă fineţe faţă de ceardaşul lui Blaga! Nu fiţi ţărani, fraţilor, alegeţi valoarea! Suntem oameni civilizaţi, de port, nu barbari din pustă! Nu am venit cu carnea sub şa în Bucureşti, ci cu portofelul plin…”
„La Xenopol! Fraţilor, dar ţăran mai este omul ăsta… Era cu Elencuţa aia mică, mânca-o-ar tata! Cu o rochiţă neagră cu buline albe şi cu părul strâns la spate în coadă de cal… Ce rural arăta, Dumnezeule!
Doamne, cu ce a păcătuit Neamul Românesc, de ai lăsat să fie condus de terchea-berchea Băsescu, când avem Bărbaţi Adevăraţi ca Adrian Năstase?! Mai încolo mă duc şi eu la vot, dacă oi reuşi să mă adun după greaţa pe care mi-a pricinuit-o Primul Ţăran al Patriei. Constănţean de-al meu, dar eu mă trag dintr-o veche familie nobilă, străbunii şi bunicii mei au avut afaceri în Bucureşti, au avut chiar o stradă cu magazine, încă de la 1900… Nu mă compar eu VREODATĂ cu Băsescu! Ăsta este un gunoi uman… Cum nu vii, tu, Năstase Doamne, să ne scapi de Impostor! Yuk!”
Şi ar mai fi, dar mă voi opri aici.
Trecând peste faptul că noi, ardelenii şi basarabenii am vrut să ne unim cu România în 1918, tot atât de mult, precum au vrut şi basarabenii după revoluţia din 1989, diferenţa fiind de faptul că armata României nu mai era atunci prezentă în zonele care cică „ar dori unirea cu România”, acum nici nu mai avem ce căuta în capitală după unii.
Trecând peste aceasta jignire din partea lui Mihnea Georgescu, care a coincis pe lângă jignirea mea cu jignirea tuturor ardelenilor mă voi opri asupra altei jigniri, de aceasta dată mult mai gravă, deoarece este adresată tutoror cetăţenilor români. Eu nu l-am votat pe Băsescu nici în 2004(nici pe Năstase nu l-am votat), nici cu ocazia referendumului de anul trecut, însă Băsescu este în acest moment preşedintele meu. Şi al tuturor românilor, fie că vor, fie că nu. Dar acest evreu(desigur, el e contestat şi de câtre evrei ) îl „epitetează” drept nici mai mult, nici mai puţin decât, un gunoi uman. Cu această afirmaţie a jignit toţi cetăţenii acestei ţări.
Apoi ar mai fi de explicat ceva acestui ţăran care afirmă că se trage „dintr-o veche familie nobilă, străbunii şi bunicii lui au avut afaceri în Bucureşti, au avut chiar o stradă cu magazine, încă de la 1900”. Afacerile nu au fost considerate îndeletniciri nobile în secolul XIX. Să fii doctor, cămătar, bancher, negustor era considerat a fi tot atât de nobil, precum astăzi să fii bişniţar(de exemplu). De aceea s-au îmbogăţit evreii şi au pus mâna pe avuţiile naţiunilor, dat fiind că în societatea lor conservatoare se puteau îndeletnicii cu astfel de meşteşurguri. A fii nobil era considerat pe atunci, a sta toată ziua fără să faci nimic, în timp ce tăranii îţi munceau ogoarele. Negoţul era considerat doar o îndeletnicire capitalistă… fără nimic nobil în ea(nici în zilele de astăzi nu are).
În încheiere vreau să le fac cunoscut un lucru celor care(cel puţin, mi se pare) au bloguri de culoare roşie: Maria Barbu, Corina Creţu, Adrian Năstase, Ion Iliescu, Ciprian Blidaru, Sorin Platon, Crina Dunca, Chinezu’, Oana Stoica Mujea, Blog de reporter, Blogul SCE, Carmen Dinca, Ioan Cătălin Nechifor, Constantin Gheorghe, Mircea Geoană, Victor Ciutacu. Înainte de toate îmi cer scuze pentru deranjul acestora şi îi invit să citească măcar cele scrise în paragraful următor!
Mihnea Georgescu nu este un socialist, deoarece un socialist pune pe primul loc egalitatea socială. Ori, domnul Georgescu discriminează atât zonal, cât şi naţional. Domnul Georgescu nu este nici măcar un democrat, el opunându-se cu înverşunare deciziei românilor, decizie prin care Traian Băsescu este recunoscut drept preşedinte al României, şi nicidecum un „jeg uman”. Domnul Georgescu nu este nici măcar un nobil… este doar un parvenit şi un lingău. Aşa că vă avertizez de pe acum… mare atenţie cu acest Mihnea Georgescu şi păziţi-vă spatele, să nu păţiţi ce a păţit şarpele din fabula „Sarpele de casă şi ariciul” a lui Tolstoi! De asemenea, vă aduc la cunoştiinţă pe aceasta cale, ceva mai puţin important şi anume faptul că eu, de altfel un nimeni, nu voi mai ajuta PSD-ul cu niciun vot de al meu, până când acest domn, Mihnea Georgescu nu va fii exclus din partidul dumneavoastră!
În încheiere, ţin să vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă invit să priviţi cum ar trebui să fie în realitate prietenii şi politicienii(din acelaşi partid sau din aceaşi alianţă) între ei!
Dilema now!
