Diaconu vs. Băsescu

Am vizionat meciul de box dintre „românul nostru” Diaconu şi americanul Henry. Categorie semi-grea, cam 75 de kilograme amândoi, aproape cât am şi eu, dar parcă ceva mai puţin bine proporţionate decât ei. Meci strâns. Box frumos, mă rog, eu sunt obişnuit cu categoria grea de la Eurosport, dar totuşi, un meci frumos. Totuşi ciudată decizia arbitrilor de a-l considera în unanimitate pe Diaconu învingător.

 

Parcă eu, acolo la televizor, dincolo de comentariul comentatorului ProTV, a lui Leonard Doroftei(băiatul B.U.G. de după bloguri), a lui Mihaiţă Leu(şoferul) şi a lui Bute(recentul boxer), am văzut altceva. Eu, amatorul, am văzut o neputinţă, în faţa unei dorinţe americane de a câştiga. Am văzut un individ ce refuza lupta aplecându-se(nu eschivând) încercând să conserve un avantaj minor la el acasă. Dacă i-a ieşit jocul? Da, recunosc, i-a ieşit, dar cu mult, foarte mult noroc. Însă nemeritat, conform păreri mele.

 

Totuşi ce m-a iritat cel mai mult, pe mine, ca spectator, a fost, nu prestaţia românului-canadian, ci prezenţa în sală a minunatului conducător al acestei mirifice ţări, preşedintele nostru, a tuturor cetăţenilor acestei ţări(ta-da), Traian Băsescu. Oare omul ăsta chiar nu are altceva mai bun decât să apară în public, cu scopul de a strânge pseudo-voturi? Oare chiar nu are o fărâmă de ruşine. Să stea, chiar acolo în primul rând ascultând imnul României intonat de o amatoare? Cireaşa de pe tort a fost, însă prezentatorul care a întrerupt-o pe această amatoare în timp ce cânta.

 

Mult balcanism. Da, balcanism domnule, un balcanism care a eclipsat boxul. Ciudat, noi, România nu suntem o ţară balcanică, dar la balcanism se vede că suntem campioni. Păcat că nu se acordă titluri sau centuri!

 

Bottom line: am trecut pe blogul Machiavellianului şi salut iniţiativa sa de a populariza noua acţiune a „Noilor Golani”. Deşi nu sunt de acord cu acţiunile lor de obicei, mai ales cu cele în care se sugerează că Republica Moldova ar trebui să fie parte a României, de această dată le susţin cauza. Eu sunt în Cluj Napoca, dar voi cei din Bucureşti ieşiţi acolo! Ieşiţi, vă rog pentru mine! Spuneţi-le nu! Spuneţi-le nu în faţă! Ne-am săturat de ei! Ne-am săturat de incompetenţă şi de împărţitul ciolanului!