Problema de rezolvat

Esop, cunoscut de posteritate drept inventatorul fabulei, după cum, probabil bine ştiţi, a trăit ca sclav în Elada(Grecia antică). Sclav era doar cu trupul, căci mintea lui nu s-a “bucurat” niciodată de “fericirile” sclaviei.

Într-o zi oarecare, stăpânul, după cum îl ştia, descurcăreţ, puse să fie chemat dis de dimineaţă.

-Esoape, zise el, ai să te duci la piaţă şi din puţinii bani pe care ţi-i dau, ai să-mi aduci ce e mai rău de acolo. Cel mai urât lucru pe care îl găşesti.

Esop se duse la târg şi se întoarse repede, spre uimirea stăpânului său şi a oaspeţilor pe care acesta, vezi, dorea să îi uimească cu înţelepciunea sclavului său.

-Esoape, îl întrebă stăpânul, spune-mi… ce ai adus de la piaţă?

Esop scoase din torbă o limbă lungă, tăiată la capăt şi o puse pe masă în faţa stăpânului şi a oaspeţilor lui, care priveau uimiţi.

-Esoape, strigă nervos stăpânul… adică eu te trimit la târg să îmi aduci ce e mai rău de acolo… şi tu… tu te întorci cu o limbă…

-Stăpâne, îi spuse Esop blajin, dar nu limba e cel mai rău lucru de pe lumea aceasta? Câţi oameni nevinovaţi nu au murit din cauza unei limbi, care nu a stat la locul ei?! Câte cetăţi şi regate nu s-au prăbuşit, tot din cauza unor limbi stricate?! Certuri, minciuni, înşelătorii nu tot prin limbă se fac? Cele mai rele lucruri ce se întâmplă pe lumea aceasta, nu tot din cauza unei limbi  mârşave se întâmplă?

Oaspeţii dădură din cap, în semn de aprobabre. Stăpânul se linişti şi-i spuse lui Esop:

-Esop, de astă dată îţi dau bani mulţi. Du-te la piaţă şi acum să îmi aduci cel mai de preţ lucru de acolo! Cel mai bun!

Se duse Esop şi nici de această dată nu zăbovi mult la târg. Se întoarse la fel de repede şi spre uimirea tuturor puse pe masă, din nou o limbă, aidoma cu cea adusă înainte. Oaspeţii priveau uimiţi, nevenindu-le să-şi creadă ochilor, cum îşi bate joc Esop de stăpânul său. Stăpânul avea spume la gură şi furios, sări în picioare, urlând la Esop:

-Esop… tu îţi baţi joc de cuvântul meu? Vrei să pun să te biciuiască? Nu ţi-am spus adineauri să îmi aduci de la piaţă ce e mai bun şi mai frumos?

-Ba da stăpâne, încuvinţă Esop, foarte liniştit.

-Şi tu te întorci cu o limbă? Nu acelaşi lucru mi l-ai adus şi mai înainte, când ţi-am ordonat să îmi aduci ce e mai rău şi mai stricat de acolo, urlă stăpânul şi mai nervos pe Esop?!

-Stăpâne, spuse Esop calm, dar nu limba e şi cel mai frumos lucru de pe această lume?! Câte cetăţi şi regate nu s-au ridicat datorită unor limbi. Câte legăminte, vorbe înţelepte, laude, rugăciuni, mântuiri nu s-au făcut şi se mai fac prin intermediul unor limbi? Muzica şi învăţătura, nu prin limbă se fac? Nu e limba oare lucrul cel mai frumos şi mai minunat de pe aceasta lume?