Grandomanie românească
Cei care mă cunosc ştiu că deşi blogul acesta e din vară, eu abia de luna aceasta(n.a. – noiembrie 2007) am intrat în „lumea blogosferei”, după cum scriu atât de frumos pleonasmicii noştri „blogări”. Cu silă am intrat, însă, no, odată intrat am zis să dau o raită peste blogurile româneşti să văd şi eu ce scrie pe acolo.
Ieri seară am, avut timp, astfel că am migrat din blog în blog, căutând să descopăr articolele de calitate prezente pe bloguri. Nu e vorbă că nu am găsit aşaceva, însă ceea ce mie unuia mi s-a părut ciudat este frecvenţa sentimentului de românism-naţionalism întălnit pe decimetru pătrat de blog. Chiar mulţi dintre cei cărora le-am apreciat postările, dau dovadă de un sentiment patriotic îndârjit.
Citindu-i, mi se umplea sufletul de bucurie…
Am sfârşit prin a plânge cu lacrimi amare şi prin a decide să construiesc o nouă rublică intitulată „grandomanie românească”, prin care să evidenţiez ce soi de neam suntem cu adevărat, noi românii.
Dilema now!
Bah ma bucur ca mai sunt si oameni destpti in tara asta. Tu esti unu dintre ei FELICITARI. Si cam ai dreptate cu tot ce ai spus. Fiindaca imi place istoria stiam ce spuneai de turci da i-am mai batut si noi din cand in cand si la lupta.Esti de gasca asa ca uite idu meu de mess [removed].Mai vb pe mess dc crezi ca am importanta.
Krsnik
noiembrie 28, 2007 at 9:29 pm
În primul rând, aş vrea să îţi fac cunoscut un lcuru pe care nu îl ştiam nici eu, până înmomentrul în care mi-am făcut blog. Mai exact, faptul că odată ce postezi un comment pe un blog, deţinătorul blogului sau cel care îl administrează, vede atât adresa de mail pe care ai completat-o acolo, cât şi internet protocol-ul de pe care postezi.
De aceea, mi-am permis să îţi editez comentariul, ştergându-ţi adresa de mail. Zilnic sunt vizitat de anumite pesoane care îmi umplu căsuţa cu spamuri. Una din principala ocupaţie a acestor persoane e ca înainte de a posta să dea un control+f şi să caute @. Astfel ei găsesc foarte uşor adresele de mail specificate în format text. Bănuiesc că nu vrei să fii asaltat de spamuri sau alte neplăceri în căsuţa postală. Deci, sper că nu e cu supărare.
______________________
În rest, îţi mulţumesc pentru cuvinetele de laudă, deşi mai mult m-au bucurat întotdeauna, criticile, decât laudele.
Nu ţin să am dreptate, chiar m-aş bucura să îmi arate cineva că nu am dreptate. Ceea ce încerc eu să fac aici, e o pamfletare, scopul ei fiind mai mult unul umoristic, decât serios.
fanitza
noiembrie 29, 2007 at 2:02 pm